Sony A77 II a fost lansat în acest an pe 1 mai, înlocuind modelul precedent A77 anunțat în 2011. Noul model devine astfel vârful gamei S-SLT-urilor Sony cu senzor APS-C (senzor în format crop – 1.5x). Am testat timp de două săptămâni noul A77 II alături de obeictivul de 18-55mm f/3.5-5.6. Nu este cel mai potrivit obiectiv pentru testarea capacităților acestui aparat, însă poate fi un punct de pornire care să evidențieze ce s-a putut obține chiar și cu un obiectiv dedicat D-SLR-urilor entry-level și lansat acum mult timp în urmă. Să începem cu specificațiile tehnice ale aparatului.
Specificații tehnice – Sony A77 II
- Senzor CMOS APS-C de 24 de megapixeli;
- Filmare full HD @60p;
- Card SD/SDHC;
- Sistem Wireless încorporat;
- Bliț încorporat cu o rază de până la 12m cu ISO 100;
- Sensibilitate ISO cuprinsă între 100 și 25.600, cu posibilitatea de extindere în modul automat la 51.200;
- Sistem de focalizare în 79 de puncte, din care 15 în cruce;
- Sistem de stabilizare încorporat;
- Fotografiere în rafală cu până la 12 cadre pe secundă;
- Vizor electronic cu o rezoluție de 2.360.000 de puncte;
- Display LCD complet articulat de 3 inchi și o rezoluție de 1.229.000 de puncte;
- Greutate de 647 de grame.
În continuare puteți vedea și o serie de fotografii realizate kit-ului primit în teste. Pentru iluminare am folosit Round Flash-ul testat în urmă cu o lună.
Sony A77 II este disponibil la F64 la prețul de 5.499 de lei.
Aparatul se ține bine în mână, iar faptul că display-ul poate fi pus în tot felul de poziții ba chiar și întors la 180 de grade te poate ajuta în multe situații. Am găsit de asemenea util joystick-ul pentru schimbarea punctelor de focalizare. Modificări în comparație cu vechiul A77 au fost aduse și în partea stângă a corpului unde se găsesc intrările pentru diverse accesorii. Acum ele sunt modulare, iar fiecare are „capacul” propriu.
Primele fotografii de test – În miezul zilei pe plaja din Corbu
Fotografiile au fost realizate pe la mijlocul lunii iulie, de aceea încă nu e foarte „aglomerat în cadre”. Probabil că acum situația nu mai stă chiar așa. După cum spuneam mai sus, primele fotografii pe care le-am realizat cu Sony A77 II au fost făcute pe plaja din Corbu în lumina puternică din miezul zilei. Fotografiile pe care le veți vedea le-am realizat în modul de prioritate diafragmă, A, cu sensibilități ISO cuprinse între 100 și 320. De asemenea am lăsat activă și funcția D-Range pe modul Automat și am găsit-o extrem de utilă, mai ales că am fotografiat în format JPEG.
Lăsând această funcție activată, atunci când fotografiezi un peisaj în care sunt diferențe mari ale intensității luminii de pe cer cu cea de pe sol, de exemplu, funcția echilibrează expunerea și simulează un HDR, doar că mult mai „fin”. Imediat după ce fotografiezi aparatul îți arată pe vizor/display cadrul original, iar în maxim două secunde el este procesat și vezi varianta finală.
Și pentru că tot a venit vorba de vizor am sesizat o îmbunătățire considerabilă a vizorului lui A77 II față de cel de pe modelul precedent. Seamănă mult cu vizorul de pe mirrorless-urile din seria A7 care au, din punctul meu de vedere, cel mai bun vizor electronic din momentul de față de pe piață.
Revenind, așa cum spuneam, pe timp de zi funcția D-Range poate fi extrem de utilă. N-am testat-o și pe timp de noapte, dar cel mai probabil prin echilibrarea expunerii ajunge să amplifice și zgomotul de imagine, așa cum se întâmplă, justificat de altfel, în toate situațiile asemănătoare și pe alte aparate.
Am mai observat și că fotografiile și-au atins maximul de sharp ep la f/7.1-8, dar asta ține de calitatea optică a obiectivului și mai puțin de cea a senzorului. Să privim fotografiile.
Puteți vedea cum în cadrele realizate direct în spre soare zona arsă nu prezintă artefacte optice: aberații cromatice sau flare, semn că senzorul nu este afectat în astfel de situații și redă corect imaginile.
Fotografii la răsărit - Ce poți obține în Adobe Lightroom folosind cadrele originale
Probabil că ați mai observat și în testele precedente. Am ales să introducem și partea de postprocesare/editare atunci când testăm un aparat foto sau un obiectiv. Motivul e simplu. Editarea fotografiilor fie și l nivel de bază este necesară de cele mai multe ori. Și ca să poți edita o fotografie ai nevoie de un cadru corect la bază. Acesta este motivul introducerii părții de postprocesare. Evidențiază calitatea fotografiei și permisivitatea în ceea ce privești editarea ei. Sau cât de bine se păstrează calitatea originală atunci când se intervine asupra fotografiei.
Cadrele pe care le veți vedea mai jos au fost realizate în ziua imediat următoare (după fotografiile de mai sus). De această dată de pe o plaja din Mamaia. Dacă sunteți în căutarea unei plaje frumoase pentru ședințe foto cea vis-a-vis de hotelul Minerva e numai bună. O veți vedea imediat.
În ceea ce privește editarea fotografiilor s-au aplicat corecții la nivelul luminii (amplificarea luminii din zonele umbrite și reducerea acesteia din zona cerului), la nivelul clarității (Clarity +20), la nivelul culorilor (Split Tonning) și la nivelul detaliilor (Sharp). Totodată prin ridicarea umbrelor am introdus și un efect „Fade” – de imagine ștearsă. Am mai aplicat apoi filtre graduale care să mai scadă și ele din lumina de pe cer.
Rezultatele sunt cele mai jos. Calitatea imaginilor s-a menținut pe tot parcursul edității, chiar dacă am pornit doar de la cadre .JPG și nu .RAW. A contat mult și faptul că am păstrat funcția D-Range, cea de care vă spuneam mai sus, activă. M-a ajutat să am de la bun început detalii și în zonele sub sau supraexpuse, iar acest lucru a devenit un avantaj în momentul post-procesării.
Urmează curând să publicăm o serie de preset-uri pentru Adobe Lightroom. Va fi inclus și cel creat pentru fotografiile de mai sus.
Test – Fotografii panoramice
Întotdeauna mi-a plăcut modul automat de panoramare de pe aparatele foto Sony. Este, probabil, unul dintre cele mai bine calibrate moduri de panoramare. Mie impresia asta mi-a lăsat-o. Mi-a plăcut mult că pe A77 II prin mișcarea joystick-ului puteai alege și direcția de panoramare. Nu țin minte să fi existat această posibilitate pe A77, dar e extrem de utilă.
Poți face panorama atât pe vericală, cât și pe orizontală. Și poți obține ceva interesant și panoramând cu zoom mai mare și focalizând pe un subiect apropiat de aparat. Așa cum e cadrul de mai jos cu frunzele copacilor. Am încercat ceva asemănător și cu niște flori, doar că bătea vântul prea tare și poziția lor era diferită de la un cadru la altul.
Folosiți cu încredere modul de panoramare automată de pe A77 II. Vă scutește de muncă muncă în postprocesare.
Test ISO – 1.250, 3.200, 6.400 și 12.800
Testul comportamentului la sensibilități ISO ridicate l-am făcut într-o sală a unui cinematograf. Cinematograful Elvira Popescu din București, mai exact. Iar ca subiect am folosit scaunele roșii din public. Roșul e culoarea cel mai greu de redat de senzorul aparatelor de fotografiat pentru că are cele mai puține nuanțe variate și înmagazinează puține detalii. La capătul opus se află culoarea verde care este culoarea cu cele mai multe nuanțe derivate. Acesta este motivul pentru care se utilizează – în majoritatea cazurilor – culoarea verde pentru redarea imaginilor obținute cu aparatură „Night vision”. Pentru că se pot distinge cele mai multe detalii.
Sony A77 II este disponibil la F64 la prețul de 5.499 de lei.
Revenind la aparatul nostru, considerăm în urma testelor că se pot obține imagini perfect utilizabile chiar și cu ISO 12.800. Cu puțină atenție, desigur, dar se pot obține. Importantă e o expunere cât mai corectă de la bun început. Priviți testele realizate.
Și trei crop-uri de la ISO 1.250, 6.400 și 12.800. În această ordine.
Test – Filtrele creative
Acesta este un alt capitol asupra căruia Sony s-a concentrat destul de mult. În comparație cu modurile creative de pe alte aparate, cele de pe Sony chiar pot fi utilizate pentru îmbunătățirea fotografiile. Sunt convins că sunteți de acord cu mine că multe dintre modurile menite să îmbunătățească fotografiile mai tare le strică.
Iată o comparație între filtrele/modurile creative regăsite în meniul lui Sony A77 II. Mi-au plăcut mult cele alb-negru, dar și schițarea/creionarea pe care o vedeți în fotografiile cu flori.
Test – Fotografierea în rafală
Unul dintre atuurile noului Sony A77 II este acela că poate fotografia în rafală cu 12 cadre pe secundă. Cadența aceasta mare este posibiliă datorită sistemului cu oglindă translucentă care permite o mișcare mai rapidă a sistemului de declanșare.
Veți vedea în filmulețul de mai jos cum fotografiază aparatul cu 12 cadre pe secundă. Poți face un clip stepmotion în toată firea cu viteza asta de declanșare.
Test video – Full HD @25fps
Două stații cu autobuzul în București filmate cu A77 II. În o parte din ele am folosit focalizarea manuală, iar în cealaltă parte am lăsat aparatul să focalizeze așa cum considera. Rezultatul îl vedeți mai jos.
Concluzii
Sony A77 II este un D-SLR cu senzor în format APS-C (crop) ideal pentru fotografii în majoritatea situațiilor, oferind imagini de o bună calitate indiferent de conțiile în care a fost realizată. Rapiditatea de declanșare și a sistemului de focalizare îl face un aparat foto potrivit și pentru fotografiile de acțiune la evenimentele sportive.
Sony A77 II este disponibil la F64 la prețul de 5.499 de lei.